Deschizi telefonul ca să verifici ce s-a mai întâmplat. Citești o știre despre un conflict, apoi încă una despre economie, un videoclip despre o catastrofă și câteva comentarii care par să confirme că lucrurile merg din ce în ce mai rău. Îți spui că vei închide aplicația după următoarea postare. Zece minute mai târziu, încă derulezi ecranul, deși simți că ești mai neliniștit decât înainte.
Acesta este unul dintre modurile în care se manifestă doomscrolling-ul: obiceiul de a consuma repetat și greu de întrerupt conținut predominant negativ, alarmant sau amenințător, în special pe rețelele sociale și pe platformele de știri.
Nu înseamnă că este greșit să urmărești evenimentele importante sau că trebuie să eviți știrile neplăcute. A fi informat ne ajută să înțelegem lumea și, uneori, să luăm decizii necesare. Dificultatea apare atunci când informarea se transformă într-o activitate repetitivă care ne consumă timpul, ne amplifică neliniștea și nu ne mai oferă sentimentul că am înțeles ceva nou.
De ce ne este atât de greu să ne oprim? Și cum putem rămâne informați fără să trăim permanent cu impresia că urmează să se întâmple ceva rău?
Ce este doomscrolling-ul și cum îl recunoaștem?
Termenul englezesc doomscrolling combină ideea de nenorocire sau dezastru cu derularea continuă a conținutului de pe ecran. El descrie un comportament, nu un diagnostic psihiatric oficial.
O persoană poate urmări intens știrile într-o perioadă de criză fără ca acest lucru să reprezinte neapărat o problemă. De exemplu, atunci când are loc un eveniment care îi afectează direct familia, comunitatea sau siguranța, este firesc să caute informații suplimentare.
Doomscrolling-ul devine mai îngrijorător atunci când continuarea consumului de informații nu mai răspunde unei nevoi concrete, ci pare să se întâmple automat, chiar dacă persoana observă că se simte tot mai tensionată.
Poate arăta astfel:
- verifici în mod repetat știrile, deși nu există un motiv nou pentru a face asta;
- treci de la o sursă la alta în căutarea unei explicații complete;
- simți că trebuie să afli toate detaliile înainte să poți închide telefonul;
- continui să citești conținut alarmant chiar și atunci când îți afectează somnul sau dispoziția;
- verifici notificările imediat după trezire sau în mod repetat înainte de culcare;
- te simți copleșit după ce te informezi, dar revii la telefon pentru a verifica dacă a mai apărut ceva.
Un indiciu important este diferența dintre intenția inițială și ceea ce se întâmplă în realitate. Ai vrut să afli ce s-a întâmplat, dar ajungi să petreci mult mai mult timp decât ți-ai propus, fără să obții o claritate proporțională cu efortul.
De ce ne atrag atât de mult știrile negative?
Există mai multe mecanisme psihologice care ne pot ajuta să înțelegem acest comportament. Niciunul nu explică singur toate situațiile, iar intensitatea lor diferă de la o persoană la alta.
1. Creierul acordă o atenție specială amenințărilor
Din perspectivă psihologică, informațiile care sugerează un pericol pot capta atenția mai repede decât cele neutre sau plăcute. A observa ce ar putea merge rău poate fi util: ne ajută să identificăm riscurile și să ne pregătim.
În viața de zi cu zi, însă, acest mecanism poate deveni obositor atunci când suntem expuși permanent la informații despre conflicte, accidente, dezastre, violență sau crize economice.
O știre alarmantă ne poate determina să căutăm alte știri despre același subiect. Fiecare informație nouă promite să explice mai bine pericolul, să clarifice ce urmează sau să ne ajute să anticipăm consecințele.
Problema este că fluxul online nu are un punct natural de încheiere. Chiar și după ce am înțeles situația, putem continua să căutăm.
2. Încercăm să controlăm ceea ce nu putem controla
Incertitudinea este dificil de tolerat, mai ales atunci când evenimentele par să ne amenințe siguranța sau viitorul.
În asemenea momente, informarea poate deveni o strategie de reducere a neliniștii. Ne spunem că, dacă aflăm toate detaliile, vom fi mai pregătiți. Dacă verificăm încă o dată, poate vom descoperi ceva ce ne-a scăpat. Dacă urmărim evoluția evenimentelor, poate nu vom fi luați prin surprindere.
Această strategie poate avea sens atunci când informația ne ajută să acționăm. De exemplu, este util să verificăm avertizările oficiale despre vreme atunci când urmează să călătorim.
Dar există situații în care nu putem influența direct evenimentul, indiferent cât de mult citim despre el. Putem ajunge să confundăm acumularea de informații cu obținerea controlului.
Cercetările despre doomscrolling au identificat asocieri între acest comportament, anxietate și dificultatea de a tolera incertitudinea. Un studiu publicat în Personality and Individual Differences a analizat relațiile dintre anxietatea de fond, intoleranța la incertitudine, reziliența psihologică și consumul repetat de știri negative. Rezultatele ajută la înțelegerea unor posibile mecanisme, dar nu demonstrează că doomscrolling-ul provoacă în mod direct anxietate.
3. Fiecare actualizare pare să promită o rezolvare
Uneori, nu căutăm neapărat știri negative. Căutăm finalul unei povești care încă ne neliniștește.
Poate vrem să aflăm dacă pericolul a trecut, dacă situația s-a schimbat sau dacă există o explicație care să ne ajute să ne liniștim. Numai că evenimentele complexe nu se rezolvă întotdeauna repede, iar informațiile noi pot ridica alte întrebări.
Așa se formează un ciclu: apare neliniștea, verificăm știrile, obținem temporar impresia că suntem mai informați, apoi apare o nouă întrebare și revenim la telefon.
În unele cazuri, verificarea reduce anxietatea pentru scurt timp. Tocmai această ușurare temporară poate face comportamentul mai probabil data viitoare.
Nu înseamnă că fiecare persoană care verifică știrile repetat are o tulburare de anxietate. Înseamnă doar că un obicei care oferă o senzație de ușurare pe termen scurt se poate menține chiar dacă, pe termen lung, ne epuizează.
4. Platformele fac dificilă identificarea momentului în care să ne oprim
Pe multe platforme, conținutul apare într-un flux continuu. Nu există neapărat o ultimă pagină, un capitol final sau un moment clar în care ai terminat de citit.
Algoritmii pot selecta conținut în funcție de interacțiunile anterioare. Dacă petreci mai mult timp privind materiale despre un eveniment alarmant, este posibil să primești recomandări suplimentare pe aceeași temă.
Asta nu înseamnă că fiecare platformă urmărește în mod intenționat să te facă anxios. Înseamnă că un sistem construit pentru a-ți oferi în continuare conținut relevant sau captivant poate prelungi expunerea la un subiect care ți-a atras atenția.
American Psychological Association atrage atenția asupra efectelor supraîncărcării cu informații din media și recomandă stabilirea unor limite clare pentru consumul de știri.
American Psychological Association – Media overload and headline stress
Ce efecte poate avea doomscrolling-ul asupra sănătății mintale?
Nu toate persoanele care citesc știri negative se confruntă cu efecte importante. Contează frecvența, tipul de conținut, contextul personal și felul în care fiecare reacționează la informațiile consumate.
Totuși, atunci când doomscrolling-ul devine repetitiv și greu de controlat, poate fi asociat cu mai multe dificultăți.
Anxietate și senzația că pericolul este permanent
Expunerea repetată la informații amenințătoare poate menține atenția concentrată asupra riscurilor. După o perioadă, unele persoane ajung să perceapă lumea ca fiind mai periculoasă decât o percepeau înainte sau să anticipeze mai frecvent scenarii negative.
Acest lucru nu înseamnă că pericolele relatate sunt inventate ori că ar trebui ignorate. Înseamnă că fluxul de știri nu reprezintă o imagine completă a realității: evenimentele dramatice atrag atenția tocmai pentru că sunt neobișnuite, urgente sau relevante.
Dacă după fiecare sesiune de informare rămâi cu o senzație persistentă de amenințare, poate fi util să observi cât din neliniște provine dintr-un risc concret și cât este alimentat de expunerea repetată.
Ruminație și gânduri greu de întrerupt
Unele informații continuă să reapară în minte după ce ai închis telefonul. Îți imaginezi scenarii, te gândești la consecințe sau revii mental la detalii tulburătoare.
Acest proces poate semăna cu ruminația: reluarea repetată a unor gânduri fără să ajungem neapărat la o soluție.
Dacă observi că mintea ta revine mereu la aceleași temeri, poți citi și articolul nostru despre anxietate și despre felul în care gândurile repetitive pot întreține starea de neliniște. Important este să nu presupui automat că ai o tulburare doar pentru că treci printr-o perioadă în care te preocupă intens evenimentele din jur.
Somn mai slab și dificultăți de concentrare
Cititul știrilor înainte de culcare poate prelungi timpul petrecut pe telefon și poate lăsa în urmă gânduri care îngreunează relaxarea. Dacă verificările se repetă în timpul nopții, somnul poate deveni fragmentat.
Oboseala acumulată poate face mai dificilă reglarea emoțiilor în ziua următoare. Astfel, o persoană deja tensionată poate avea mai puține resurse pentru a gestiona alte situații solicitante.
Nu este necesar să renunți complet la telefon pentru a schimba acest tipar. Uneori, o limită clară pentru știri înainte de culcare este un prim pas suficient pentru a observa o diferență.
Pesimism și epuizare emoțională
Atunci când fluxul de informații este dominat de crize și amenințări, poate deveni dificil să păstrezi perspectiva asupra lucrurilor care funcționează sau asupra aspectelor vieții pe care le poți influența.
Unele cercetări au identificat asocieri între doomscrolling, anxietate existențială și o perspectivă mai pesimistă asupra oamenilor. Totuși, rezultatele trebuie interpretate cu prudență: studiile disponibile nu demonstrează că acest comportament este singura cauză a acestor stări.
Studiu despre doomscrolling și anxietatea existențială
O revizuire a literaturii publicată în 2026 a identificat, de asemenea, asocieri între doomscrolling și dificultăți precum anxietatea, depresia și stresul psihologic, dar a subliniat limitele cercetărilor existente și faptul că asocierea nu stabilește cauzalitatea.
Revizuire științifică despre doomscrolling și sănătatea mintală
Cum ne dăm seama dacă ne informăm sau am intrat într-un cerc vicios?
O întrebare utilă nu este doar „Cât timp petrec pe telefon?”, ci și „Ce se întâmplă cu mine în timp ce mă informez și după ce mă opresc?”.
Poți observa câteva lucruri:
Înainte să deschizi aplicația: există o întrebare concretă la care vrei să afli răspunsul sau simți o neliniște vagă care te împinge să verifici?
În timpul consumului de știri: afli informații noi și relevante sau treci de la o postare la alta fără să îți fie mai clar ce se întâmplă?
După ce închizi telefonul: te simți mai informat și poți reveni la activitățile tale sau continui să verifici, să îți imaginezi scenarii și să te gândești la ceea ce ai citit?
Dacă observi în mod repetat că pierzi controlul asupra timpului petrecut online și că starea ta se înrăutățește, merită să schimbi felul în care consumi informația.
Nu trebuie să aștepți să ajungi la epuizare pentru a face această schimbare. Și nu este nevoie să îți pui singur un diagnostic pentru a decide că un obicei nu îți mai face bine.
7 strategii prin care poți întrerupe doomscrolling-ul
Scopul nu este să devii indiferent față de ceea ce se întâmplă în lume. Scopul este să poți rămâne informat fără ca știrile să îți ocupe întreaga atenție.
1. Stabilește ce vrei să afli înainte să deschizi telefonul
În loc să intri pe o rețea socială cu intenția generală de a vedea ce se mai întâmplă, formulează o întrebare concretă.
De exemplu: „Vreau să aflu ce au anunțat autoritățile astăzi” sau „Vreau să verific dacă există o avertizare pentru zona în care locuiesc”.
După ce ai găsit răspunsul, întreabă-te dacă mai ai nevoie de informații pentru o decizie reală. Dacă nu, poți încheia sesiunea fără să simți că ai abandonat responsabilitatea de a fi informat.
2. Alege momente clare pentru știri
În loc să verifici permanent actualizările, încearcă să rezervi anumite intervale ale zilei pentru informare.
Poți începe cu o verificare dimineața și una după-amiaza, adaptate la nevoile tale. În perioadele în care există un eveniment care te afectează direct, poate fi nevoie de mai multă flexibilitate.
Important este să existe o diferență între a verifica atunci când ai un motiv și a verifica automat de fiecare dată când apare un moment de liniște.
3. Oprește notificările care nu sunt urgente
Notificările pot întrerupe activitățile și pot declanșa o nouă sesiune de verificare înainte să decizi dacă ai nevoie de ea.
Păstrează alertele care sunt cu adevărat importante pentru siguranța sau responsabilitățile tale. Pentru restul, poți opri notificările și poți verifica informațiile atunci când alegi tu.
Astfel, nu mai lași fiecare alertă să decidă în locul tău când este momentul să îți îndrepți atenția spre știri.
4. Alege surse clare și stabile
Trecerea continuă între postări, comentarii și interpretări poate crea impresia că trebuie să verifici totul din mai multe locuri.
Alege câteva surse pe care le consideri credibile și consultă-le direct. Când informația este importantă, caută confirmări și distinge între fapte verificate, opinii și speculații.
Nu este necesar să citești fiecare reacție la un eveniment pentru a înțelege ce s-a întâmplat.
5. Creează o limită înainte de culcare
Dacă observi că știrile îți afectează somnul, încearcă să eviți conținutul alarmant în ultima parte a serii.
Poți lăsa telefonul în afara patului, poți folosi un ceas deșteptător separat sau poți înlocui verificarea știrilor cu o activitate care te ajută să te relaxezi.
Dacă apare impulsul de a verifica din nou, nu trebuie să te cerți pentru el. Poți observa impulsul și poți decide să amâni verificarea până a doua zi.
6. Fă diferența dintre informare și acțiune
Unele știri ne afectează tocmai pentru că descriu probleme reale, asupra cărora am vrea să putem face ceva.
Când există o acțiune concretă pe care o poți întreprinde, aceasta poate fi mai utilă decât continuarea consumului de informații: să urmezi o recomandare oficială, să ajuți o persoană, să te implici într-o inițiativă relevantă sau să iei o decizie practică.
Desigur, nu toate problemele au o soluție individuală. Dar nici nu trebuie să urmărești fiecare actualizare pentru a demonstra că îți pasă.
7. Observă ce emoție se află în spatele impulsului
Înainte să deschizi din nou aplicația, oprește-te pentru câteva secunde și întreabă-te:
- Ce simt acum: teamă, neliniște, furie, tristețe sau plictiseală?
- Ce sper să obțin dacă verific încă o dată?
- Există o informație nouă de care am nevoie sau încerc să reduc o stare neplăcută?
- Ce altceva m-ar putea ajuta în acest moment?
Uneori, răspunsul poate fi simplu: ai nevoie de o pauză, de odihnă, de o conversație cu cineva sau de câteva minute în care să îți îndrepți atenția spre ceea ce se întâmplă în jurul tău.
Nu este nevoie să elimini imediat impulsul. Este suficient să creezi un mic spațiu între impuls și comportament, astfel încât să poți alege ce faci mai departe.
Cum îi putem ajuta pe adolescenți să gestioneze fluxul de știri negative?
Adolescenții pot fi expuși la evenimente dificile nu doar prin știrile tradiționale, ci și prin videoclipuri, comentarii, mesaje distribuite de colegi și conținut recomandat automat.
Uneori, aceeași informație apare în forme diferite pe parcursul unei zile, iar imaginile sau comentariile pot avea un impact emoțional puternic.
Interdicția totală nu este întotdeauna soluția cea mai utilă. Poate fi mai eficient să discutăm despre felul în care circulă informațiile, despre diferența dintre o sursă credibilă și o afirmație neverificată și despre efectul pe care îl are expunerea repetată.
Părinții pot întreba: „Cum te-ai simțit după ce ai văzut asta?” sau „Crezi că mai ai nevoie să urmărești subiectul acum?”. Astfel, conversația nu se reduce la numărul de ore petrecute pe telefon, ci include și experiența emoțională a adolescentului.
Este util ca adulții să ofere și un model. Dacă părintele verifică permanent știrile, inclusiv în timpul meselor sau înainte de culcare, mesajul despre limitele digitale devine mai greu de urmat.
Adolescenții au nevoie să învețe că a fi informat este important, dar că au și dreptul să se desprindă temporar de conținutul care îi copleșește.
Când este util să ceri ajutorul unui psiholog?
Doomscrolling-ul, în sine, nu este un diagnostic psihiatric. Cu toate acestea, dacă verificarea repetată a știrilor devine greu de controlat și începe să afecteze semnificativ somnul, relațiile, munca sau activitățile cotidiene, poate fi util să explorezi ce întreține acest comportament.
Merită să iei în considerare sprijinul unui specialist dacă:
- simți o nevoie persistentă de a verifica informații, chiar atunci când îți dorești să te oprești;
- neliniștea legată de evenimentele din lume îți ocupă mare parte din zi;
- îți este greu să adormi din cauza gândurilor despre știrile citite;
- eviți activități importante pentru a continua să urmărești actualizările;
- verificarea repetată pare să fie singura modalitate prin care reușești să gestionezi incertitudinea;
- anxietatea persistă și în afara momentelor în care consumi știri.
Un psiholog te poate ajuta să identifici relația dintre incertitudine, gândurile repetitive, emoții și obiceiurile digitale. În psihoterapie, pot fi explorate modalități de a tolera mai bine lipsa de certitudine, de a reduce comportamentele de verificare care nu mai sunt utile și de a recâștiga timp pentru activitățile importante.
Dacă simți că ai nevoie de sprijin, poți afla mai multe despre psihoterapia individuală la Clinica Savu sau poți solicita o programare.
Nu trebuie să fii la curent cu tot pentru a fi un om responsabil
Este firesc să ne intereseze ce se întâmplă în lume. Evenimentele importante ne pot afecta direct sau indirect, iar informarea ne ajută să înțelegem realitatea, să ne protejăm și să luăm decizii.
Dar există o diferență între a urmări un eveniment pentru a-l înțelege și a reveni la el în mod repetat, în speranța că următoarea actualizare ne va oferi liniștea pe care nu am găsit-o până acum.
Nu putem controla toate evenimentele și nici nu putem elimina incertitudinea prin simpla acumulare de informații. Putem, însă, să alegem sursele pe care le consultăm, momentele în care ne informăm și felul în care ne protejăm atenția.
Poți să îți pese de ceea ce se întâmplă fără să citești fiecare știre. Poți să fii informat fără să fii permanent conectat. Și poți să te oprești din derulare fără să însemne că ignori problemele lumii.
Uneori, un raport mai sănătos cu informația începe cu o întrebare simplă: „Am aflat ceea ce aveam nevoie să aflu sau încerc să obțin, prin încă o verificare, o siguranță pe care nicio știre nu mi-o poate garanta?”
Răspunsul poate fi primul pas spre o relație mai conștientă cu telefonul și cu propria stare emoțională.
